Este în natura omenească să căutăm tipare, să înțelegem cum anume funcționeză mintea noastră, ce ne determină comportamentele, alegerile, să putem anticipa dacă și cum vom acționa. Helen Fisher, antropolog și-a propus să găsească o explicație pentru modul în care ne alegem parteneri, ce anume ne determină să ne îndreptăm spre un anumit tip de parteneri. Cartea “De ce el? De ce ea?” își propune să ofere răspunsuri în acest sens.
Personalitatea, așa cum o definesc psihologii, este alcătuită din două tipuri distincte de trăsături principale – sunt trăsăturile care țin de caracter, care sunt influențate de contextul în care ne naștem și creștem, repsectiv de relațiile cu părinții, de valorile și pasiunile acestora, și nu în ultimul rând de influența culturală a grupului, și sunt trăsăturile care țin de temperament, respectiv acele înclinații bilogice înnascute, care pe parcursul vieții se transformă într-un tipar al modului în care gândim, simțim și ne comportăm. Helen Fisher, în urma a numeroase cercetări, descrie temperamentul ca fiind încadrabil în patru categorii, iar aceste categorii sunt determinate, în principal de modul în care se secretă și ne influențează patru hormoni – dopamina, serotonina, testosteronul și estrogenul.
Cele patru tipuri de personalitate, ca urmare a influenței celor patru hormoni sunt: exploratorii – cei care au anumite gene din sistemul dopaminei, cei care au moștenit anumite gene în sistemul serotoninei sunt constructorii, conducătorii au legătura cu secreția de testosteron, iar negociatorii cu cea de estrogen.
Exploratorii sunt caracterizati de energie, creativitate, optimism, entuziasm, constructorii sunt descriși ca perseverenți, loiali, respectă regulile și adevărul, conducătorii sunt atenți, analitici, exacți, reținuți, îndemânatici cu aparatele, pricepuți la sisteme matematice și care se bazează pe reguli.
Negociatorii, cei care așa cum Fisher spune “prezintă o activitate intensă a estrogenului”, au o vedere de absamblu, adică “fac legături între lucruri total diferite pentru a gândi în context și holistic”, sunt creativi, intuitivi, grijulii și altruiști.
Este extrem de schematic ce vă povestesc eu acum, Fisher detaliază pe larg fiecare dintre aceste tipare.
S-a întrebat desigur, care este tendința în construirea relațiilor pornind de la aceste caracteristici. Concluzia studiului, pe un eșantion generos de peste 28.000 de persoane arată că în general “Exploratorii erau atrași de alți Exploratori, oameni cu numeroase trăsături similare de temperament. Și Constructorii se învârteau în jurul altor constructori. Conducătorii însă erau atrași de Negociatori, iar Negociatorii de Conducători. Aceste două tipuri de temperament sunt atrase de persoane cu un temperament complementar.”
Fisher arată că suntem o sumă a măcar două din cele patru tipare mai sus povestite, unul dintre ele manifestându-se mai pregnant, respectiv despre mine am aflat ca în principal sunt Negociator, și secundar Explorator.
Scrisă alert și accesibil, cartea ne oferă posibilitatea de a ne înțelege mai bine pe noi și pe partenerii nostri, de a accepta cu mai mare ușurință sincopele din relații, cea de cuplu, cu părinții sau copiii nostri, cu prietenii sau colegii de muncă, care, unele se datorează cu siguranța temperamentelor diferite.
Vă urez așadar lectură plăcută!
„De ce el? De ce ea? Cum să găsești dragostea adevărata înțelegându-ți tipul de personlitate”- Helen Fisher, trad. Alina-Nicoleta Ion, Ed. Humanitas, 2013
Avem nevoie să fim iubiți, să fim acceptati, să progresăm, să fim astăzi mai mult decât ieri, să ne simțim în siguranță, să fim fericiți. Căutăm în multe feluri să ne îndeplinim toate aceste nevoi – alegem drumuri bune, sănătoase pentru noi, sau drumuri care încearcă să ne ducă spre destinație cu costuri mari pentru ceea ce suntem, pentru ceea ce am vrea să ajungem. Pentru a face față provocărilor de zi cu zi, pentru a putea tolera disconfortul incertitudinii și al nereușitei ne întoarcem de multe ori cu obidă și nemulțumire intensă înspre noi înșine, cu speranța că un perdaf autoadministrat ne va ajuta să fim mai aproape de ceea ce așteptăm de la noi. “Ar fi trebuit să fiu mai atent, să muncesc mai mult, să îmi controlez mai bine furia. Sunt leneș, nu sunt bun de nimic, sunt un prost, nu fac suficient pentru copiii mei, sunt o mama/un tata rea/rău.”
rsonală și din practica de la cabinet, modul în care bărbații văd lumea, simt și acționează. Viața bărbaților este analizată, ca urmare a teoriilor și diverselor studii pe care le citeaza, prin prisma a șapte caracteristici specifice acestora – rușine, absența emoțională, nesiguranța masculină, narcisismul, agresivitatea, autodistrugerea și inițiativa sexuală. În ceea ce mă privește, am gasit cartea fascinantă, complexă, plină de povești si mai ales m-am bucurat să înțeleg lucrurile și din alt punct de vedere.
