A fi femeie

Am scris de curând despre ce cred că au nevoie băieții de la părintii lor, de la tații lor, dar în egală măsură și de la mame. Și, în ceea ce am scris, nu am subliniat suficient că, alături de modele masculine prezente constant în viața lor, băieții au nevoie și de modele feminine echilibrate, pentru că un bărbat este atât de bărbat pe cât îl lasă femeia lui să fie, cum și o femeie este atât de femeie pe cât o lasă bărbatul ei să fie.
Si totusi ce înseamnă, astăzi, un model feminin echilibrat? Ce aș vrea să învețe băieții mei, de la mine, legat de bucuria de a fi femeie?
Gândul m-a dus la bunica mea și la bucuria ei de a ne primi, de a ne aștepta firesc pe toti, copii sau nepoți, cu casa caldă și bună. Un loc unde odată trecut pragul erai în siguranță. La relația ei deschisă cu bunicul, cu roluri asumate, fără resentimente, cu înțelepciune și liniște.
Feminitatea, am învățat de la ea, este despre bucuria de a avea grijă de cuib, și în același timp despre puterea de a lăsa bărbatul să îl construiască. Feminitatea este despre bucuria de a te întoarce înăuntru, spre tine și spre ai tăi. Să îi vezi, să ai grijă de ei, să îi mângâi, să îi lași să plece, să îi primești când se întorc. Nu este o povară în asta, este despre de a te bucura de tine și de cei pe care îi iubești. Să le gătești celor dragi, să le pui masa, să stați împreună, să îți gătești casa pentru tine și pentru ei sunt toate despre familie și liniștea pe care aceasta ti-o dă, tie și lor.
A fi femeie înseamnă să îl lași pe bărbatul tău să te protejeze, sa îți construiască casa, să primești și să îți ajungă ceea ce îți aduce, să știi să îi fii alături. Nu înseamnă să fii mai puțin, să renunți la visurile tale, înseamnă să sprijini și să te sprijini.
A fi femeie, am învățat înseamnă să te bucuri de tine, de corpul tău, să ai grijă de el, de senzualitatea lui, cu măsură și în echilibru. Să știi să te dai, onest și cu bucurie, și să știi să primești.
Am construit si am să mai construiesc; cred despre mine că sunt o femeie puternică, dar nimic nu aș fi făcut daca nu m-as fi sprijinit pe stânca tare care este soțul meu. Și asta aș vrea să învete băieții mei – că femeia este o jumătate, iar bărbatul o jumătate, nici una mai bună ca cealaltă, si împreună pot să meargă până la capătul lumii și înapoi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s