Părinți și copii, Vulnerabilitățile noastre

Mâine o să fie mai bine

… - N-o omorî, tăticule! Te rog, n-o omorî! Fetița încerca cu disperare să îl apuce de mână. Între pumnii lui, femeia țipa din toate puterile: - Lăsă-mă, lasă-mă! Mă doare! Opreste-te! O prinsese de păr și acum o lovea cu capul de podea. Fetița se uita disperată când la unul, când la celălalt. - Te… Citește în continuare Mâine o să fie mai bine

Părinți și copii

Iubirea de tată

Relațiile dintre părinți și copiii lor sunt fascinante - un univers de emoții, de trăiri, de comportamente. Asumat conștient, rolul de părinte poate fi uneori copleșitor. Interacțiunile cu copiii se întâmplă să trezească în noi neliniști necunoscute până atunci, pot dezgropa dureri demult uitate. Pe de altă parte însă contextul de a fi părinte poate reprezenta șansa unică de a crește si a ne maturiza emoțional. S-a scris si se va mai scrie mult despre relația mamă-copil, care este fără doar și poate vitală. De egală importanță însă, pentru binele copilului, este si relația acestuia cu tatăl. Le Camus (1995) într-un studiu mai vechi, sintetizează particularitățile relației tată-copil. Tatăl, spre deosebire de mamă care ține copilul conectat cu lumea sa interioară, îl direcționează pe acesta spre lumea din afară, spre mediul social.