Când reușim să ne ridicăm capul peste problemele noastre de supraviețuire, peste durerile noastre mai vechi sau imediate, peste grijile de astăzi sau de ieri, peste neliniștile de fiecare clipă, întâmplările vieții ar putea să ni se înfățișeze în unghiuri diferite, să ne arate fețe ascunse, să dea alt sens față de cele pe care… Citește în continuare Sensurile ascunse ale vieții
Autor: Corina Dobre
Dacă bărbații ar vorbi…
La început de an îți propui fel de fel de lucruri pentru anul ce tocmai a început, și cum pasiunea și una din bucuriile mele cele mai mari sunt cărțile, anul acesta mi-am propus să scriu pe blog despre câte o carte, în fiecare săptămâna. Așa încât, am purces și am ales să încep cu… Citește în continuare Dacă bărbații ar vorbi…
Tristețea este parte din noi
Este omenește să fugi de disconfort, să îți dorești ca lumea ta să fie echilibrată, să fie liniște și totul să meargă lin. Dar viața, așa cum ne este ea dată, se face și se desface, se amestecă și se arată la urmă, dintr-o serie întreagă de simțiri - furie, tristețe, fericire, vinovăție, dezgust, frică. … Citește în continuare Tristețea este parte din noi
Un an se schimbă cu altul
M-am uitat astăzi în oglindă si am zâmbit ridurilor care îmi îmbrățișau ochii. M-am bucurat să le văd acolo, sunt semnul meu că am râs și am plâns, că am căzut si m-am ridicat, că am trăit. M-am bucurat să știu că mă însoțesc, că le pot mângaia. Atâta risipă în a te îngrijora de… Citește în continuare Un an se schimbă cu altul
„Nu sunt în stare” – Despre durerea de a te simți lipsit de valoare
…“Nu ești în stare! Nu ești în stare!Nu ești în stare!” Ședința se terminase. Nu, nu a fost un fiasco. Avea de refăcut numai o parte din raport, apoi de reformulat concluziile. Oamenii erau mulțumiți de rezultate. Una peste alta, a fost un an bun. Mai făcuse asta de nenumărate ori. Și totuși… ”Trebuia să… Citește în continuare „Nu sunt în stare” – Despre durerea de a te simți lipsit de valoare
Când singurătatea este dureroasă – sau despre capcana deprivării emoționale
…Îi era cam frig. S-a întins să ia telefonul de pe noptiera. 3 jumătate. S-a înfășurat mai bine in plapumă. Astăzi nu trebuia să plece devreme. La birou avea programată o ședință la 11 și cam atât. Îl auzea pe Mihnea cum sforăie pe canapea în sufragerie. Adormise iar la televizor. Locul gol de lângă… Citește în continuare Când singurătatea este dureroasă – sau despre capcana deprivării emoționale
