Vulnerabilitățile noastre

Cum facem față când emoțiile ne sunt ignorate

…Ștergătoarele ticăiau ritmic pe parbriz. Dus-intors, dus-întors. Radioul mergea, știri diverse, cât să îl țină alert. Fusese o săptămână grea, abia aștepta să se întoarcă.  Avea atâtea de sărbătorit! Pe scaun, lângă el, florile pentru Daria. Un semafor, încă unul, a cotit pe străduța și a ajuns. A parcat în fața blocului, mulțumit. Și-a luat… Citește în continuare Cum facem față când emoțiile ne sunt ignorate

Viața în cuplu, Vulnerabilitățile noastre

Ușa spre noi înșine

Experiențele lăsate în urmă, trecutul imediat sau mai îndepăratat ne învață să descifrăm și să răspundem la ceea ce trăim în prezent. Momentele dificile pe care le-am depășit și modul în care le-am rezolvat devin de cele mai multe ori calea spre rezolvări similare în prezent. Ca într-o pădure deasă, odată tăiată o potecă, o apuci… Citește în continuare Ușa spre noi înșine

Părinți și copii, Vulnerabilitățile noastre

Mâine o să fie mai bine

… - N-o omorî, tăticule! Te rog, n-o omorî! Fetița încerca cu disperare să îl apuce de mână. Între pumnii lui, femeia țipa din toate puterile: - Lăsă-mă, lasă-mă! Mă doare! Opreste-te! O prinsese de păr și acum o lovea cu capul de podea. Fetița se uita disperată când la unul, când la celălalt. - Te… Citește în continuare Mâine o să fie mai bine

Părinți și copii, Vulnerabilitățile noastre

De ce este critica nocivă

Am citit aici o poveste care spune cam așa: Odată, demult, un samurai dur si răzbătător s-a dus în vizită la un călugăr, care, ca orice pustnic, se afla mic și slab.  - Călugărule, i-a poruncit samuraiul cu o voce tunătoare, învață-mă despre rai și despre iad! Călugărul și-a ridicat încet privirea, s-a uitat spre el,… Citește în continuare De ce este critica nocivă

Viața în cuplu

Iubirea – sau despre intimitate, pasiune și angajament

…N-avea nici un chef să se ducă. Trecuseră treizeci de ani. Când, nici ea nu știa. Sărbătoreau în fiecare an cererea lui stupida in casatorie și nu ziua nunții. Ce om normal face așa ceva? Erau studente în ultimul an, Mia și ea. Împărțeau amândouă aceiași cameră de cămin, când Luca s-a hotărât să o… Citește în continuare Iubirea – sau despre intimitate, pasiune și angajament

Vulnerabilitățile noastre

Dependența emotională – scurtă introducere

Drumul spre independență, spre asumarea completă a propriei persoane, pornește din momentul nașterii. Ne începem viața legați și dependenți de mamă, incapabili să ne sa satisfacem propriile nevoi. Ajunși în lume, odată tăiată legătura fizică, concretă începe să se formează legătura emoțională dintre copil și părinții săi. Tiparul de atașament, dat de modul în care au loc interacțiunile dintre părinti și copil, se formează și se consolidează încă din primele luni de viață, și va influența covârșitor capacitatea de relaționare în viața adultă. Dacă legătura emoțională cu părinții este una bazată pe încredere, respectiv, copilul este încrezător că nevoile sale vor fi constant îndeplinite, că atunci când puterile lui sunt depășite de situație se poate baza fără grijă pe părinții lui, că aceștia vor fi alături de el, necondiționat, va fi capabil, ca adult, să construiască și să întrețină relații (intime sau de prietenie) sănătoase. Adulții securizați emotional își permit să se arate vulnerabili, să le ofere celorlați încredere, știu să depindă de alte persoane, fără să fie copleșiți de acest fapt. Privită în acești termeni, dependența reprezintă un aspect normal al vieții interioare. Dependența emoțională însă, văzută ca disconfort al vieții psihice, se explică prin necesitatea existenței anumitor factori externi care să garanteze și să mențină echilibrul emoțional al unei persoane. Cu alte cuvinte, starea de bine este legată de stimuli exteriori, echilibrul nu depinde de și nu este în controlul persoanei, este dat de factori sau persoane din contextul imediat. Factorii externi...